Cum in ultimul timp pescuitul catch&release (prinde si elibereaza) a luat amploare si in Romania, in acest articol o sa punem accent pe organele interne ale pestilor (in imaginea de mai jos sunt detaliate organele interne ale crapului) si ce zone trebuie sa evitam pentru a nu provoca rani acestora. Atentie cand pescuiti pe baltile private si prindeti un exemplar peste medie iar in euforia momentului si graba de a face cat mai multe poze poti ranii pestele, administratorul doreste sa vi-l impute, conform regulamentului interior al complexului. Cele mai multe accidente se intampla prin ranirea pestilor in jurul branhiilor.
1) Branhiile sunt cele mai sensibile si afectate de pescar atunci cand vine vorba de pescuit sportiv. Avand o culoare rosie aprinsa la pestii sanatosi, fac parte din aparatul respirator al pestilor. Lamele brahiilor au rolul de a capta oxigenul din apa. Grosimea acestor lamele au aproximativ 7 miimi de milimetru, iar daca sunt atinse de pescar, exista riscul ranirii pestelui sau chiar moartea acestuia. Un peste in dril, caruia i s-a „infasurat” firul in jurul branhiilor este un peste condamnat la moarte, intrucat in batalia pentru supravietuire, nailonul va afecta tot aparatul respirator iar din acest motiv este bine sa folositi leadcore sau tub de cauciuc
2) Vezica inotatoare, functia cea mai importanta a acestui organ este de a contrabalansa greutate pestelui. Un peste poate ramane deasupra substratului fara a inota, folosindu-si doar aripioarele.
3) Ossicles weberiene se gasesc doar la crapi si sunt extensii ale coloanei vertebrale ajutand crapul sa auda sunete mai complexe, ceea ce stiuca sau bibanul nu se poate bucura de astfel de calitati
4) Urechile aceste organe nu au nicio legatura cu exteriorul si la fel ca la oameni se ocupa cu echilibrul si auzul.
5) Inima asigura pomparea sangelui in organism la fel ca la oameni. Sangele trece prin branhii, apoi este pompat de inima, iar daca sistemul respirator este afectat, inima va pompa in organism sange neoxigenat. Atentie mare la branhiile pestilor, cel mai multe raniri accidentale se intapla la aceste organe.
6) Creierul este foarte mic in comparatie cu dimensiunile corpului, dar este perfect adaptat pentru nevoile pestelui. Creierul pestilor este foarte bine dezvoltat in procesarea informatiei senzoriale, cum ar fi vaz,miros,auz.
7) Ficatul pestilor este destul de mare intrucat este combinat cu pancreasul. Acest organ reglementează și procesează alimentele digerate.. La pești grosier acest organ este de obicei strâns legat cu intestinul. În cazul în care se deteriorează înseamnă că peștele nu poate procesa în mod corespunzător alimentele și nu poate elimina toxinele iar in caz contrar poate murii.
8) Stomacul si intestinul se gaseste la pestii rapitori iar la crap de exemplu, se afla un intestin mai lung. Acest lucru se datorează faptului că se hrănesc mai frecvent decât pestii de pradă și hrana lor naturală vine de multe ori in portii mici si dese (se cunoaste foarte bine faptul ca un crap mananca ca un porc). Acest lucru înseamnă că nu au nevoie de un stomac pentru a începe procesul de digestie.
9) Rinichii (doi) au rolul de a filtra sangele, scapand de apa care trece prin branhii si ajunge in corpul acestuia. Restul corpului este etans, impiedicand apa sa patrunda in organism cu exceptia ranilor. Rinichii pestilor se deterioreaza in ape poluate, iar primul simptom este umflarea pestelui intrucat acesta nu mai poate elimina apa din organism.
10) Splina este organ de culoare rosu inchis, de obicei, situat în partea de mijloc a pestelui. Acest organ produce și stochează sânge și ajută la combaterea infecțiilor.
11) Fierea are rolul de a neutraliza acidul din stomac/intestin si de asemenea lupta pentru digerarea in mod normal a alimentelor grase. Culoarea acesteia este de obicei galben verzuie.
Apreciez ca genial raspunsul ca inima la pesti variaza ca dimensiune in functie de dimensiunea pestilor, adica mica la pesti mici si mare la pestii mari;
Un lector mai putin dotat poate ca ar fi raspuns procentual, adica inima cantareste intre 0,5-1% din greutatea pestelui, ca are diferente intre pestii fitofagi si rapitori, etc., dar evident ca un asemnea specimen este lasat undeva in spate sa nu strice morga autorului articolului.