Crapul este un peste pasnic, care se hraneste atat cu hrana vegetala cat si hrana animala. Este probabil cel mai ravnit peste din Romania, dar nu numai, probabil din intreaga europa continentala. Pescuitul la crap este un sport inca de 20 de ani, iar de atunci si pana acum tehnicile de prindere a crapilor s-au diversificat prin profesionalism.
Crapii sunt pesti care traiesc in bancuri cand sunt mici, iar pe parcurs devin solidari cu cat acestia devin mai mari. Insa, s-au vazut de foarte multe ori crapi foarte mari in bancuri, insa difera in functie de fiecare balta.
Crapii sunt impartiti in mai multe specii, precum crap romanesc, crap oglinda, cteno, sau crap fitofag (chinezesc). Cel mai ravnit crap este cel obisnuit, romanesc, cu solzi, mai lung sau mai ghebos. Urmatorul crap ravnit este cel oglinda, iar ulterior cteno. Spre final este crapul fitofag, un crap care se hraneste cu fitoplancton, care nu este la fel de bataois ca ceilalti crapi si nici la fel de gustos. Acest crap, fitofag, se prinde cel mai des la noroc, pentru ca acesta absoarbe fitoplanctonul si asa reuseste sa se agate in carlige. In ultimii ani pescuitul s-a modernizat si chiar si crapul fitofag este ravnit de catre pescari.
Crapul romanesc. Este unul dintre cei mai bataiosi, dar nu mai bataois ca ctenul. Acest crap se gaseste in toate baltile de ses, dar in ultimii ani mai mult in crescatorii. In rauri precum Prut, Dunare, Siret, se gasesc crapi salbatici. Baltile cu crapi salbatici din Romania au ramas destul de putine, iar in egala masura cu foarte putini crapi salbatici. Zona in care puteti cauta crapul romanesc salbatic este Prut-Dunare. Pe aceste doua rauri aveti sansa cea mai mare sa prindeti crapi de dimensiuni chiar notabile.
Momeli preferate de crap: porumb dulce sau uscat, boilies-urile, alunele tigrate, rama, viermisorul (mai rar), larvele.
Crapul oglinda numit si salonta, este un crap diferit doar de aspect, acesta neavand solzi sau foarte putini. De asemenea, acest crap se gaseste rar in baltile salbatice, dar se gaseste si acesta in raurile Prut, Dunare. Este numit salonta deoarece este sanitarul apei, manancand toate reziduriile si fiind un bun curatator la baltii. Deseori crapusorii oglinda sunt foarte bataiosi, indeosebi cand sunt foarte mici pana in 500 grame. Este indicat sa ii eliberati, oriunde ii prindeti.
Cteno sau amurul. In traditia pescarilor acest peste era numit amur si era foarte greu de prins pe vremuri. Cine avea ocazia sa prinda un cteno se putea considera pescar adevarat. Astazi nu se mai impune acest mit, cteno este un peste foarte ravnit si cel mai des prins de catre pescari. Este vizat indeosebi de catre pescari datorita drillului pe care acest peste il ofera. Este un peste foarte bataios, probabil cel mai bataios peste pasnic. Ctenul are o forma alungita si un cap foarte ascutit, in gatul sau se gasesc dintii care sunt foarte mari si se spune ca in acei dinti acesta isi sfarama hrana. Este un mare admirator al boabelor de porumb, dar nu numai, am vazut cteni prinsi si la rama sau chiar boilies. Indeosebi momeala preferata a ctenului este porumbul dulce, mazarea, castravetele, papura. Este un mare admirator al dulcegariilor.
Crapul chinezesc, fitofagul. Este un crap care nu este atat de ravnit de catre pescari, dar care se prinde accidental atunci cand se pescuieste la crap. Este un peste foarte pasnic si nu ofera un drill spectaculos, fiind foarte obosit din fire. Acesta se plimba pe luciul apei atunci cand afara temperatura este ridicata. Fitofagul este prins adesea in orele amiezii pentru ca acesta iese la infulecat fitoplancton si asa ajunge sa infulece si carligele pescarilor. In general fitofagul poate fi prins la cateva minute dupa aruncare, atunci cand nada face un nor in apa, fitofagul este atras de catre ramasitele de nada din apa si asa ajunge in preajma carligului si se agata.
Daca ar fi sa oferim o momeala pentru acest fitofag, cu siguranta ar fi peletele cu aroma de papura sau stuf sau peletele verzi facute special pentru fitofag. Dar, la acest peste nu momeala conteaza, ci nada, pentru ca el este atras in principal de nada.
Nada pentru crap chinezesc: un mix foarte fin de cereale macinate, o nada semi umeda care sa ridice spre suprafata bucatele mici si desigur, imediat dupa ce naditorul a fost incarcat cu nada, sa fie dat prin lapte praf, pentru ca acesta sa creeze norul la contactul cu apa.
