Connect with us

Pescuit la rapitor

Cum echilibram lanseta pentru spinning

Publicat

pe

Intrebarea de mai jos mi-a fost adresata de un pescar din grupul de pescuit Pescar in Romania via facebook si ii raspund printr-un articol, intrucat nu cred ca este singurul care are aceasta nelamurire (intreabarea a fost adresata pe privat si din acest motiv nu divulgam numele persoanei.)

Intrebarea: La ce se refera marimea unei mulinete: 1000, 1500, 2500? La greutate, dimensiune sau ce element defineste aceasta cateogorie, eu sunt pescar incepator de spinning si vreau sa aflu cat mai multe detalii, practic cum echilibram lanseta de pescuit in functie de mulineta.

Chiar daca nu sunt un profesionist in pescuitul la spinning (adorand pescuitul la crap), dupa mai multe cautari si din experienta proprie o sa incerc sa lamuresc lucrurile intr-un mod cat mai simplu posibil. Practic spinningul din tara noastra a fost, ca multe alte lucruri, importat din occident, in pare parte din America de Nord (SUA). Daca ati observat, majoritatea lansetelor de spinning au in cod sau in descriere, pe langa puterea de aruncare si lungime, un cod de clasa. Aceste coduri sunt direct proportionale cu marimea pestilor.

Astfel Ultra Light (UL) este codul pentru lansetele de putere mica, folosite in pescuitul bibanului sau al cleanului cu naluci de dimensiuni mici si greutati reduse. Urmatoarea clasa este Light (L), si se pescuieste tot la clean,biban, pastrav, dar cu naluci un mic mai mari. Urmeaza clasa Medium Light (ML), iar aici ne gandim la pastravi mai mari, salai sau chiar avati. In mod firesc urmeaza banalul Medium (M). Este cea mai raspandita clasa de spinning, cu puterea clasica de aruncare 7-21g – cea mai apropiata varianta de acea lanseta pe care o cautam toti la inceputri intrucat este buna la toate stilurile. Dupa ce am prezentat variantele usoare, medii, urmeaza cele grele, Medium Heavy (MH) care in general sunt lansete de stiuca serioasa. Heavy (H), sunt betele care aduc mai mult a pari, foarte rapide pescuindu-se pe rauri, unde curentul este rapid sau puteti pescuii si pe lacuri folosind voblere de tip JERK, acestea avand o greutate de peste 30g. Ultima clasa prezentata este Extra Heavy (XH), aceasta cea din urma se pescuieste in general pe dunare, unde folosim naluci de peste 100g, sau cu aceste bete se poate pescuii si in mare.

Aceste game de lansete sunt in stransa legatura cu mulinetele. Pentru clasa UL se recomanda o mulineta de marimea 500-1000 (in functie si de lungimea lansetei – daca aceasta e mai mare de 2m se foloseste marimea 1000), adica foarte mici si cu greutate redusa tocmai pentru a echilibra o stfel de lanseta. Pentru clasa L se recomanda o mulineta de marimea 1000, aceastea sunt in proportie de 90% potrivite clasei Light. Mergem mai departe catre clasa ML, unde recomandam o mulineta de marimea 1500-2000, tot in functie de lungimea batului. Marimea 2000 e pe aceeasi lungime de unda si cu lansetele din clasa M, care sunt pentru naluci mai grele de lac sau mai usoare de rau. Urmeaza apoi 2500, care se preteaza pentru lansetele Medium Heavy (MH) iar in ultimul rand ajungem la 3000, care e cam cea mai folosita pe raurile mari si se imbina cu lansetele din clasa Heavy, in general mai lungi. Marimile de la 3000 in sus sunt pentru clasele acelea pe care probabil multi dintre noi ajung sa le experimenteze practic, extra heavy, super extra heavy etc.

2 Comments

2 Comments

    Lasă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Pescuit la rapitor

    Pescuitul la rapitor cu pestisori vii

    Publicat

    pe

    Scris de

    Este de departe cea mai respandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse si a usurintei de folosire. Principiul este cat se poate de simplu: rapitorii se hranesc cu pestisori vii ? Atunci sa le oferim astfel de pestisori, garnisiti bineinteles cu carligele corespunzatoare.

    Metoda da rezultate atat pentru incepatorii aflati la primele capturi, cat si pentru pescarii ‘cu pretentii’, aflati in cautarea capturilor capitale. Singura conditie este de a adapta montajul si pestisorul momeala cu talia pestilor cautati. Speciile pe care le vizeaza de aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si somnul.

    Avantaje:

    1. Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. Odata montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. Nu e metoda cea mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un inceput.

    2. Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari. Dovada stau capturile prezentate in revistele de pescuit.

    Dezavantaje:

    1. In ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren in favoarea metodelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund.

    2. Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale vor obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor momeala.

    Montajele de baza

    Exista o multitudine de montaje, fiecare pescar adaptand unul deja existent la preferintele sale, dar in pricipiu exista doua montaje de baza, care se pot combina : intre ape, la pluta si Pater Noster. Primul este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului momeala, in timp ce al doilea va ramane exact in locul lansarii. In functie de conditile de pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale.

    Montajul intre ape este cel mai simplu si raspandit. Se compune dintr-o pluta fixa sau culisanta, cu o portanta intre 3 – 20 grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu). Struna este de regula atasata de linie printr-un vartej, pentru ca evolutia pestisorului momeala sa nu rasuceasca firul. La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare struna va fi metalica, preferabil cat mai flexibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.

    Montajul Pater Noster

    In functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, exista doua variante ale monturii Pater Noster: cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa plumbul care va fi culisant (aici doua poze cu cele doua cazuri). In cel de-al doilea caz vom folosi un pestisor care innoata de preferinta la suprafata (oblete, carasel), pentru a nu se infunda in mal, caz in care montura devine ineficienta.

    Pestisorii momeala

    In principiu orice specie de peste poate servi ca momeala daca este suficient de rezistenta in carlig. De asemenea, trebuie respectate limitele minime stabilite prin lege pentru fiecare specie in parte.

    Modul de intepare a pestisorului este prezentat in imaginile urmatoare. Alegerea depinde de tipul pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. Important este ca acul sa fie foarte bine ascutit. Cand il intepati de spate, aveti grija sa nu-i atingeti sira spinarii. Tineti minte ca un rapitor incepe sa inghita prada de la cap. Acesta este motivul pentru care va recomand prima varianta de intepare.
    Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig), tiparul (la pescuitul somnului), babusca, rosioara.

    Pestisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari), fie ii prindem din timpul verii, cand acestia abunda, si ii tinem acasa intr-un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii pescuim cu o napatca mica de 1×1 metri, chiar pe locul de pescuit. Pentru a-i pastra mai mult timp trebuie sa le asiguram conditii optime de lumina (nu-i tineti in beci fara lumina), temperatura (10-20 grade Celsius), oxigen (folositi un aerator de acvariu) si hrana.

    Cum pescuim?

    Lansarea montajului in locul vizat se face cu grija pentru ca pestisorul sa nu se deterioreze sau sa zboare din carlig. Este de preferat lansarea pe sub mana. In cazul in care panta pe care o face firul este suficient de mare, putem lansa fara momeala, dupa care intindem firul, prindem pestisorul de fir prin intermediul unei agrafe si il lasam sa coboare pe fir in apa, pana la adancimea reglata in prealabil cu un stopper. Asezarea lansetei in suport se va face dupa ce ne-am asigurat ca frana mulinetei este bine reglata.

    In cazul in care pescuim cu o montura intre ape, din cand in cand vom mai misca momela din loc, pentru a ‘acoperi’ o suprafata mai mare de apa.

    Muscatura este de obicei sesizata printr-o scufundare a plutei urmata de tragerea firului. Pluta de poate si culca, daca rapitorul porneste spre suprafata. Fiti gata sa-i dati fir, pentru a nu simti o rezistenta anormala din partea pestisorului momeala. Inteparea trebuie facuta atunci cand considerati ca rapitorul are in gura carligele din momeala. Aceasta durata este extrem de variabila, chiar pentru aceeasi specie. Mai bine il lasati mai mult decat mai putin, pana cand veti sti sa apreciati corect momentul inteparii.

    Echipamentul necesar

    1. Lanseta intre 3-4 metri, cu o actiune telebolica. Puterea ei va fi corelata cu talia pestilor urmariti. Pentru distante mai mici se poate folosi si o undita de 4-6 metri.

    2. Mulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. Alegeti mai degraba una mai mare decat una mica, cu 1-3 rulmenti. Ar trebui sa poata inmagazina 150 metri de 0.3. Atentie la reglarea franei.

    3. Nylon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va ajuta sa vedeti ‚plecarile’ mai bine. 0.26 e un diametru bun, 0.24 pentru un pescuit la distanta mai mare, 0.30 daca pescuiti in locuri cu agatari frecvente. Pentru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator.

    4. Strune metalice flexibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si exemplare mai mari de salau si somn.

    5. Gama de plute cu portanta de la 5 la 20 grame.

    6. Plumbi intr-o gama de la 1 la 10 grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu ochet de 20 – 40 grame pentru monturile Pater Noster.

    7. Vartejuri cu agrafe.

    Citeşte continuarea

    Top Articole