Pescuit stationar
Hranirea si localizarea pestilor pe o balta salbatica
In cele ce urmeaza o sa punem accent pe hranirea si localizarea pestilor dintr-o balta/lac formata in imediata apropiere a unui rau, avand legatura cu acesta printr-un cana. Practic aceste tipuri de balti au o caracteristica comuna si anume vegetatia, fie ea acvatica (plauri, crini de apa, nuferi, buruiana, stuf, papura) sau in imediata apropiere a malului care fac dificila gasirea unui loc propice pescuitului. Spre deosebire de baltile private unde locurile pentru pescuit sunt amenajate cu pontoane sau foisoare, pe ape salbatice trebuie sa ne facem singuri un loc iar zonele dificile si „nebatute” de alti pescari s-au dovedit a fi prinzatoare. In principiu dupa ruperea catorva crenzi sau calcarea ierbii de pe mal, trebuie sa ne orientam dupa vegetatia acvatica, in ochiurile dintre plauri sau in imediata apropiere a buruienilor, ori la maginea stufului se afla si pestii.
hranirea si localizarea pestilor intr-o balta salbatica
De la majoritatea speciilor pajnice si pana la rapitori precum stiuca sau bibanul se afla in astfel de locuri. Ce trebuie sa stim este ca stiuca vaneaza langa mal, la marginea buruienilor sau langa copaci cazuti pe cand carasul, platica, sau rosioara traieste in interiorul acestor locuri pline de vegetatie iar speciile mai mari mananca in margini. Nu de multe ori ati vazut cum intr-un „ochi ” de buruiana se prinde peste (caras, rosioara, sau ciortani) iar langa stuf sau papura prindeti aceleasi specii de pesti dar si platici, intrucat aceste prefera sa se hraneasca pe „fund” din radacinile aceste plante.
Spre deosebire de acesti pesti, cleanul se hraneste intens dimineata si la suprafata, unde apa este lipsita de vegetatie, de obicei pe cursul canalului de acumulare, incercand sa vaneze insecte sau specii mici (cum ar fi obletii, albitura). Pe aceste ape, pescuitul la greu sau cu plumbul jos este inaccesibil iar pescuitul la bologneza este cel mai folosit, intrucat ne permite lanseuri precise, se poate pescuii la distanta nefiind limitati de dimensiunea unditei (varga). Oricum, hranirea si localizarea pestilor pe o apa salbatica este mult mai dificila in comparatie cu o balta privata, iar „facilitatile” cum ar fi apa curenta, umbra, loc comod pentru pescuit, lipsesc, iar concluzia este ca pescarul trebuie sa faca anumite sacrificii pentru a prinde pesti iar in astfel de locatii rezultatele nu se lasa asteptate. In imaginea prezentata de noi se regasesc majoritatea tipurilor de vegetatie si implicit ce specii de pesti traiesc in astfel de locuri.
Hranirea pestilor in functie de temperatura apei
Cum anotimpul rece a venit, iar temperaturile au inceput sa scada sub 0 grade in unele zone, in acest articol o sa va prezentam cand si unde se hranesc pestii in functie de temperatura apei.
Mark, lector in stiinta ichtiologie ( stiinta pestilor ) la colegiul Sparshalt din Hampshire spune ca pestii pasnici, cum ar fi carasul, crapul, babusca, platica etc, incep sa nu se mai hraneasca daca temperatura apei scade sub 4° iar rapitorii ( stiuca,biban,salau,clean ) se hranesc intermitent. Pentru a avea o partida reusita in anotimpul rece, trebuie sa stiti ca 90% din speciile pasnice se retrag in zonele bancurilor de nisip iar daca apa este inghetata, acestia se retrag in partea cea mai adanca si maloasa a lacului( apei ) .
Crapul ; este o specie careia ii place apa calda, incepand sa depuna icrele atunci cand temperatura apei ajunge in jurul valorii de 15°. Acestia pot fi prinsi pe tot parcursul anului in functie de clima, dar indata ce apar primele temperaturi negative incep sa se hraneasca mai rar. Odata ce temperatura apei scade sub 4°, crapii nu mai umbla sa caute hrana, dar daca pescarii in cauta si dau de ei ( in special in zona bancurilor de nisib sau la adancimi mai mari) acestia nu refuza sa se hraneasca, cea mai buna momeala pare sa fie bobul de porumb si rama .
Linul ; odata ce temperaturile scad sub pragul inghetului, metabolismul acestuia intra intr-o perioada de hibernare si se hraneste foarte putin sau de loc pana in luna aprilie, deci daca prindeti un lin iarna, inseamna ca ati aruncat momeala exact la botul lui
Babusca ; este una dintre putinele specii de pesti pasnici care se hranesc in toata perioada sezonului rece. Unii pescari sustin faptul ca babustile nu se hranesc dimineata devreme dacă noaptea a fost geroasă si se lasa asteptate pana la amiaza.
Hranirea pestilor in functie de temperatura apei
Bibanul ; un rapitor iscusit, care se hraneste pe toata perioada anului, in special vara atunci cand organismul lui functioneaza la parametrii maximi si poate digera hrana mai repede, deci mananca mai mult. Iarna acestia se hranesc pe toata perioada sezonului, in special in cursul amiezii, dar exista si cateva legende care sustin ca exemplarele mari nu se hranesc de loc daca temperatura apei scade sub 4°
Platica ; daca crapul pe toata perioada iernii tind e sa ramana intr-un anumit loc pana cand temperatura apei urca cu, cateva grade, platica isi schimba locul de la o zi la alta cautand hrana. Chiar daca nu mananca atat de intens ca vara, aceasta poate fi capturata si in sezonul rece.
Cleanul ; campionul apelor reci, se hraneste iarna la fel de bine ca in celalalte anotimpuri, poate fi pacalit foarte usor cu larve fiind mai sceptic la naluci.
Mreana ; nu mananca atunci cand temperatura apei scade brusc in zilele cu ger napraznic. Odata ce temperatura apei incepe sa creasca peste 3-4°, aceasta incepe sa se hraneasca intens
Rosioara ; este o specie ce se hraneste intens in sezonul cald, odata cu venirea iernii aceasta incepe sa renunte la hrana iar metabolismul acesteia incetineste. Poate fi prins pe balti private unde pestii sunt hraniti intens.
Stiuca ; poate fi prins in toate perioadele ale anului iar iarna aceasta se hraneste in special cand razele soarelui brazdeaza apa. Aceasta poate fi prinsa si la copca cu pestisori vii.
