Pescuit stationar
Locuri de pescuit la feeder in zona insulelor
Pescuitul la feeder, un stil din ce in ce mai popular printre pescarii romani, are si el ca si alte stiluri de pescuit anumite tehnici. In articolul acesta o sa ne rezumam la pescuit la feeder in zona insulelor, fie ele pe o apa statatoare sau curgatoare. Conform datelor prezentate de cercetatorul englez Dr. Paul Garner, insulele sunt o atractie pentru majoritatea speciilor de pescuit, intrucat astfel de locuri ofera atat hrana cat si adapostul necesar pestilor. In principiu astfel de insule sunt in majoritatea cazurilor salbatice, nebatute de peciorul omului, intrucat accesul este dificil, iar pescarul va fi nevoi sa care tot echipamentul cu ajutorul unei barci ceea ce de multe ori este mult prea mult pentru un pescar stationar. Pentru a pescuii in astfel de locuri, trebuie sa fim foarte bine familiarizati cu aruncarea la punct fix, iar o abatere de 1-2 metri lateral nu este o problema, singurul lucru care trebuie respectat este distanta. In principiu, insulele de pe raurile din romania sunt la distante relativ mici de mal (40-50 m) intrucat nici raurile de la noi din tara nu sunt de talia dunarii, unde anumite insule se pot afla si la distante mari (chiar de peste 150m) de mal, iar pentru astfel de distante ne trebuie echipament special si un pescar experimentat, care poate face aruncari de peste 100 m fara mari probleme. Dar sa revenim la pescuitul in zona insulelor si feederul, intrucat am optat pentru acest stil de pescuit dintr-un motiv anumite, cu ajutorul cosuletului special, putem nadii locul de pescuit constant, ne mai fiind necesara o „cobra”(pentru plasarea bilelor la distanta) sau o prastie.
Locuri de pescuit la feeder in zona insulelor
Asa cum am explus in imaginea de mai sus, inainte de a ne apuca de pescuit trebuie sa testam locul, iar daca acesta este propice (referitor la distanta, curentul, substratul cat si la aspectele prezentate de noi) trebuie sa alegem un punct pentru plasarea momelii. Un copac aplecat pe marginea apei, iarba din abundenta pe mal care se „apleca” peste acesta sau o zona unde apa a sapat la baza malului si acopera partea superioara a malului. (asemanator unei copertine).Cum spuneam si mai sus, chiar daca va aflati pe o apa statatoare sau curgatoare cu un curs lin, montura dumneavoastra ar trebuii sa evolueze in substrat exact ca in imaginea de mai jos (vezi si montura pentur feeder)
Locuri de pescuit la feeder in zona insulelor
Nada si momeala folosita difera in functie de anotimp, specia vizata cat si preferintele pescarilor. Se poate pescuii atat cu momeala vie (rame viermisor) cat si cu boiliesuri, peleti, bob de porumb sau „barilla”, dar este important ca nada sa aiba cel putin 15% din momeala folosita. Pentru pescuit la distante mari se opteaza pentru monturile inline.
Hranirea pestilor in functie de temperatura apei
Cum anotimpul rece a venit, iar temperaturile au inceput sa scada sub 0 grade in unele zone, in acest articol o sa va prezentam cand si unde se hranesc pestii in functie de temperatura apei.
Mark, lector in stiinta ichtiologie ( stiinta pestilor ) la colegiul Sparshalt din Hampshire spune ca pestii pasnici, cum ar fi carasul, crapul, babusca, platica etc, incep sa nu se mai hraneasca daca temperatura apei scade sub 4° iar rapitorii ( stiuca,biban,salau,clean ) se hranesc intermitent. Pentru a avea o partida reusita in anotimpul rece, trebuie sa stiti ca 90% din speciile pasnice se retrag in zonele bancurilor de nisip iar daca apa este inghetata, acestia se retrag in partea cea mai adanca si maloasa a lacului( apei ) .
Crapul ; este o specie careia ii place apa calda, incepand sa depuna icrele atunci cand temperatura apei ajunge in jurul valorii de 15°. Acestia pot fi prinsi pe tot parcursul anului in functie de clima, dar indata ce apar primele temperaturi negative incep sa se hraneasca mai rar. Odata ce temperatura apei scade sub 4°, crapii nu mai umbla sa caute hrana, dar daca pescarii in cauta si dau de ei ( in special in zona bancurilor de nisib sau la adancimi mai mari) acestia nu refuza sa se hraneasca, cea mai buna momeala pare sa fie bobul de porumb si rama .
Linul ; odata ce temperaturile scad sub pragul inghetului, metabolismul acestuia intra intr-o perioada de hibernare si se hraneste foarte putin sau de loc pana in luna aprilie, deci daca prindeti un lin iarna, inseamna ca ati aruncat momeala exact la botul lui
Babusca ; este una dintre putinele specii de pesti pasnici care se hranesc in toata perioada sezonului rece. Unii pescari sustin faptul ca babustile nu se hranesc dimineata devreme dacă noaptea a fost geroasă si se lasa asteptate pana la amiaza.
Hranirea pestilor in functie de temperatura apei
Bibanul ; un rapitor iscusit, care se hraneste pe toata perioada anului, in special vara atunci cand organismul lui functioneaza la parametrii maximi si poate digera hrana mai repede, deci mananca mai mult. Iarna acestia se hranesc pe toata perioada sezonului, in special in cursul amiezii, dar exista si cateva legende care sustin ca exemplarele mari nu se hranesc de loc daca temperatura apei scade sub 4°
Platica ; daca crapul pe toata perioada iernii tind e sa ramana intr-un anumit loc pana cand temperatura apei urca cu, cateva grade, platica isi schimba locul de la o zi la alta cautand hrana. Chiar daca nu mananca atat de intens ca vara, aceasta poate fi capturata si in sezonul rece.
Cleanul ; campionul apelor reci, se hraneste iarna la fel de bine ca in celalalte anotimpuri, poate fi pacalit foarte usor cu larve fiind mai sceptic la naluci.
Mreana ; nu mananca atunci cand temperatura apei scade brusc in zilele cu ger napraznic. Odata ce temperatura apei incepe sa creasca peste 3-4°, aceasta incepe sa se hraneasca intens
Rosioara ; este o specie ce se hraneste intens in sezonul cald, odata cu venirea iernii aceasta incepe sa renunte la hrana iar metabolismul acesteia incetineste. Poate fi prins pe balti private unde pestii sunt hraniti intens.
Stiuca ; poate fi prins in toate perioadele ale anului iar iarna aceasta se hraneste in special cand razele soarelui brazdeaza apa. Aceasta poate fi prinsa si la copca cu pestisori vii.
