Mreana este un peste care nu poate fi confund cu nicio alta specie de pesti din apele dulci, fiind intalnita in special in raurile de deal si ses din Europa iar in Romania o gasim pe majoritatea raurilor (Prut, Siret, Jiu, Olt, Argeș, Tisa, Mureș, Cerna) . Cu un corp alungit si acoperit de solzi mici, mreana este imbatabila in curentul raului (vir), aceasta facand fata fara niciun fel de problema. Botul alungit ajuta la scormonitul in pietris pentru procurarea hranei, intrucat acest peste se hraneste si traieste doar in substratul apei, cu, conditia ca acesta este pitros nisipos (substrat tare).Hrana și-o procură doar de pe fund și consta in special din nevertebrate: insecte si larvele lor, viermi, moluste, crustacee, si într-o masura mai mica detritus organic, vegetatie acvatică, icre si mai rar puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Printre cele mai folosite momeli in pescuitul sportiv la mreana sunt viermii (albi sau rosii) dar se prind frecvent mrene mari si la alte momeli vii cu ar fi ramale sau lipitorile. Intrucat in gatul mrenelor se afla 3 randuri de dinti si din cauza acestui aspect mreana se hraneste fara probleme si cu momeli tari iar in ultima perioada s-a constatat ca o bucata de cascaval face diferenta cand o partida de pescuit la mreana este saraca. In Anglia, de unde si vine recordul pentru cea mai mare mreana pescarii sportiv captureaza mrena la peleti sau boiliesuri mici cu aroma tipatoare. Cum spuneam si mai sus, pe raurile mari din tara (in special cele de deal si ses) , intalnim cele mai mari populatii de mrena, intrucat raurile sunt mult mai curate in comparatie cu zonele de campie iar apa este foarte oxigenata. Un criteriu de care trebuie sa tinem cont atunci cand pescuim la mreana este substratul, acesti pesti nu „locuiesc” in zonele cu substrat namolos/malos.
Unde gasim mreana pe rau: in imediata apropiere a cascadelor sau stavilarelor, in zone unde albia se ingusteaza si implicit debitul este mai mare iar aluviunile nu pot poposii, iar exemplarele mari prefera locurile retrase cu busturugi sau copaci cazuti. Pescuitul la aceasta specie se practica in special cu plumbul pe fund dar in unele zone se pescuieste si la pluta (tarasi) unde momeala evolueaza pe fundul apei iar pluta este purtata de curent. In imaginea prezentata mai jos este ilustrat habitatul natural al mrenei pe o apa curgatoare de deal, unde puteti observa „mrenele pe cursul apei ” Cum spuneam si in alte articole, aceste date sunt teoretice si necesita modelare din partea pescarului in functie de tipul raului in care pescuieste, dar locurile prezentate in imagina de mai jos ca fiind propice pentru pescuit sunt reale chiar daca in zona in care pescuiti dumneavoastra nu se afla o insula sau o cascada dar sigur se afla o zona cu un curent mai puternic si substrat pietros sau o treapta pe cursul raului.
