1.000 de puieți de nisetru, o specie de pește grav amenințată din România, au fost eliberați joi, 18 aprilie, în Dunăre, în dreptul localității Isaccea din județul Tulcea.
În trecut, în Dunăre trăiau 6 specii de sturioni, însă două au dispărut deja: șipul și viza. Au mai rămas 4: nisetrul, morunul, cega și păstruga, prima dintre ele fiind cea mai periclitată.
„Nisetrul e specie aproape extinctă. La celelalte e relativ stabilă populația. La nisetru e dramatic. Riscăm să o pierdem, ca și pe celelalte specii – șipul și viza”, a explicat pentru GreatNews Marian Paraschiv, cercetător științific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea.
Lungi de aproximativ 30-40 de centimetri, puii de nisetru în vârstă de 1 an vor ajunge în Marea Neagră în aproximativ o săptămână.
Deși provin de la o fermă piscicolă din Tulcea, ei au deja instinctul de a migra către mare, așa că odată eliberați în „sălbăticie” se vor îndrepta cu siguranță către gurile de vărsare ale Dunării.
„E un instinct înnăscut. E vorba de curentul apei în primul rând. Când vin să se reproducă e invers, vin contra curentului. Plus mirosul apei, al rocilor, pentru că în fiecare zonă sunt roci diferite, mirosuri diferite”, a mai explicat cercetătorul.
Acțiunea de repopulare a Dunării cu nisetri a fost realizată în cadrul proiectului MEASURES (Gestionarea și refacerea coridoarelor ecologice acvatice pentru speciile de pești migratori din bazinul Dunării), cofinanțat de Uniunea Europeană, și care are un buget total de 2,5 milioane de euro.
Puietul a fost crescut în bazine piscicole din ce în ce mai mari la ferma piscicolă din comuna Horia, județul Tulcea, în conformitate cu etapele de dezvoltare ale acestuia. În ultima fază, peștii au trăit câteva luni în iazuri de creștere, umplute cu apă de râu specifică locului unde au fost eliberați. Acest lucru este esențial în cazul speciilor migratoare, deoarece acestea trebuie să se obișnuiască cu apa în care se vor întoarce pentru reproducere.
Nisetrii eliberați vor petrece în Marea Neagră următorii 7-8 ani până când vor ajunge la maturitate, iar apoi vor începe să se întoarcă periodic în Dunăre pentru reproducere. Chiar dacă trăiesc în Marea Neagră, sturionii se reproduc în Dunăre. La maturitate, ei vor ajunge să cântărească, în medie, 10-15 kilograme, și să aibă o lungime de 1,2 metri.
Din fericire, peștii cu vârsta de un an nu mai pot fi atacați de alți pești mai mari, ca de exemplu de somn. Au deja plăci pe spate, iar singurul lor inamic este braconajul. Însă pescarii știu că această specie este strict protejată, că pescuitul ei este interzis, iar dacă ar prinde accidental vreun nisetru ar trebui să îl elibereze imediat înapoi în Dunăre, a menționat Paraschiv.
Din 2006, toate speciile de sturioni sunt protejate în România, Bulgaria, Ucraina și Serbia, iar vânzarea de sturion sălbatic sau de icre negre provenite de la sturioni sălbatici este ilegală.
La ora actuală este imposibil de estimat care sunt efectivele de nisetru din Dunăre. Însă cercetătorul spune că starea populației se poate observa deoarece din anul 2000 institutul face monitorizarea reproducerii anuale a speciei și în funcție de numărul de pui pe care îi prind pot estima dacă reproducerea a fost slabă sau nu.
Pentru eliberarea celor 1.000 de pui a fost aleasă Isaccea deoarece aici este o zonă de reproducere pentru morun, iar oamenii de știință o cunosc foarte bine. De asemenea, Isaccea este aproape de Marea Neagră, sunt doar 100 de kilometri până la ea, spre deosebire de alte locuri precum Borcea, de la care sunt 400 de kilometri până la mare.
În acest fel, drumul pe care puii îl au de parcurs este mai scurt, iar riscul de a li se întâmpla ceva în timpul migrației este mai scăzut.
„Perioada (luna aprilie – n.r.) e foarte propice [pentru eliberare – n.r.]. Deja se încălzește, microorganismele din apă se dezvoltă și, în plus, de la vârsta asta ei pot mânca și pești. Ei sunt ihtiofagi, mănâncă guvizi. Nu mor de foame”, a explicat Paraschiv.
Pentru a-i monitoriza, toți nisetrii eliberați în Dunăre pe 18 aprilie au fost marcați. Au un marcaj pe viață pe nas, cu ajutorul căruia vor fi diferențiați de alți nisetri care nu au marcaj sau care au fost marcați în trecut în zona pectorală.
„Povestea tinerelor exemplare de nisetru nu se termină însă cu eliberarea în sălbăticie. Ele vor fi urmărite, în caz de capturare, cu ajutorul mărcii implantate. Datele de recapturare sunt foarte importante deoarece oferă informații despre succesul efortului de repopulare, starea populației sălbatice, starea mediului natural și, nu în ultimul rând, în cazul speciilor migratoare, despre existența și funcționalitatea coridoarelor ecologice”, a declarat și Cristina Munteanu, manager de proiect în cadrul organizației de mediu WWF România, partener în proiectul MEASURES.
Sursa foto şi articol: greatnews.ro
